MAE rus: Sistemul antibalistic din România afectează securitatea Rusiei. Este o decizie „greșită”

„Instalarea elementelor antirachetă în România afectează interesele de securitate ale Rusiei”, a transmis miercuri Ministerul rus de Externe, conform Interfax.

„Decizia Statelor Unite de a instala elemente antibalistice în România este greșită, existând riscul afectării echilibrului strategic”, a subliniat diplomația rusă.

„În plus, este vorba de o încălcare de către Statele Unite a Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare”, a reiterat Moscova.

Activarea sistemului antibalistic din România va permite apărarea Europei de amenințările unor țări ca Iranul, a afirmat acum câteva ore Robert Bell, emisarul Pentagonului în Europa, reiterând poziția Statelor Unite că elementele antirachetă de la Deveselu nu sunt îndreptate împotriva Rusiei. „Acum, NATO va avea capacitățile militare de a apăra Europa”, a declarat Robert Bell referindu-se la integrarea elementelor antibalistice de la Deveselu (județul Olt) în sistemul antirachetă al Alianței Nord-Atlantice. „Iranul continuă să suplimenteze capacitățile balistice, iar noi trebuie să fim pregătiți. Sistemul antirachetă (din România – n.red.) nu este îndreptat împotriva Rusiei”, a subliniat Bell, citat de site-ul agenției Reuters.

Rusia va dezvolta noi rachete intercontinentale, capabile să contracareze sistemele antirachetă americane instalate de NATO în România și Polonia, a avertizat marți Serghei Karakaiev, șeful Comandamentului forțelor strategice ruse. Rusia a început să lucreze la îmbunătățirea capacităților pentru depășirea sistemului antirachetă al Alianței Nord-Atlantice, a spus Karakaiev. „S-a decis acest lucru în contextul în care Statele Unite nu se opresc după ce au obținut și continuă îmbunătățirea sistemului de apărare antibalistică, inclusiv prin instalarea unor elemente în Europa. De aceea, acordăm o atenție specială optimizării capacităților care să permită depășirea sistemului antirachetă”, a explicat Serghei Karakaiev.

„Rusia va introduce noi tipuri de rachete intercontinentale, care vor avea traiectorii greu de anticipat; de asemenea, vom avea noi mijloace de a depăși sistemul antirachetă NATO”, a subliniat Karakaiev. „Forțele balistice ruse sunt capabile să lanseze atacuri simultane din mai multe direcții”, a insistat oficialul militar rus. Șeful Comandamentului forțelor strategice ruse a avertizat că, până în anul 2021, Rusia va avea un număr egal de platforme pentru rachete intercontinentale fixe și mobile.

Recent, Moscova a reiterat că este „extrem de preocupată” de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România și Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forțele nucleare intermediare (INF) și avertizând că Rusia va lua măsuri pentru a se apăra. „Suntem extrem de preocupați în legătură cu sistemele antirachetă americane instalate în România și în viitor în Polonia, care sunt interzise prin Tratatul forțelor nucleare intermediare. În mod evident, instalarea acestor sisteme antibalistice în Europa are rolul contracarării Rusiei. Moscova intenționează să ia toate măsurile necesare pentru garantarea securității”, a transmis recent Ministerul rus de Externe.

Statele Unite și NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara amenințări provenind din țări care nu se conformează reglementărilor internaționale, precum Iranul și Coreea de Nord.

Rusia a avertizat de mai multe ori că elementele antirachetă care urmează să fie instalate la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forțelor nucleare intermediare (INF), cerând României și SUA să conștientizeze „responsabilitatea” montării acestor sisteme și să renunțe la plan „cât nu este prea târziu”. În martie 2015, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma că sistemele MK-41 (Aegis) sunt utilizate pentru rachete cu rază medie și lungă de acțiune – sisteme interzise prin Tratatul forțelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemulțumiri privind presupuse încălcări ale Tratatului de către Rusia. Acordul Forțelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA și URSS în 1987 și intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părți să distrugă toate rachetele balistice și de croazieră cu raze de acțiune cuprinse între 500 și 5.500 de kilometri. Ca reacție la acuzațiile Moscovei, Președinția Statelor Unite a comunicat în mai multe rânduri că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forțelor nucleare intermediare (INF).

Planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice în România și Polonia reprezintă o sursă de tensiuni cu Moscova. Rusia consideră că sistemele militare sunt îndreptate împotriva sa, deși Alianța Nord-Atlantică a dat asigurări că sunt vizate capacitățile balistice ale unor țări precum Iranul și Coreea de Nord.